Index
Newsflash
INTERVIU CU Î.P.S. PIMEN, Arhiepiscop al Sucevei ºi Rãdãuþilor – Înalt Prea Sfinþite, împroprietãrirea Arhiepiscopiei Sucevei ºi Rãdãuþilor de cãtre actualul guvern cu 90.000 de hectare de pãdure a surprins toatã lumea. Poate doar pe câþiva puþini nu, printre aceºtia aflându-vã ºi Dv. Subsemnatul poate confirma optimismul de care dãdeaþi dovadã chiar la puþinã vreme dupã freamãtul creat de interviul acordat ziarului nostru dupã sãrbã-toarea de la Putna. Pe ce se bizuia acest optimism? – Pe ajutorul lui Dumnezeu, cu încrederea neclintitã cã, în cele din urmã, se va oferi un om cu putere pãmânteascã sã se lase în mâna lui Dumnezeu ºi sã asculte de glasul con-ºtiinþei de român, de creºtin, de om de culturã, un om care sã înþeleagã importanþa valorilor de patrimoniu create de Bisericã ºi sã cunoascã starea lor actualã de con-servare, care necesitã resurse sigure materiale ºi financiare pentru pãstrarea lor. – S-a întâmplat ceva straniu: în lupta pentru re-dobândirea Fondului Bisericesc aþi avut mass-media de partea Dv. Dupã împro-prietãrire, Biserica din Buco-vina s-a trezit dintr-o datã cu o presã... supãratã, indiferentã sau chiar de-a dreptul ostilã. Aveþi o explicaþie pentru acest veritabil stânga-mprejur? – Mass-media care a fost de partea mea a receptat cu sa-tisfacþie împroprietãrirea Bisericii din Bucovina; prin aceastã împroprietãrire s-au asigurat resursele financiare ºi materiale absolut tre-buitoare lucrãrilor de restau-rare. Presa supãratã, indi-ferentã sau chiar de-a dreptul ostilã – nu am citit aceastã presã din lipsã de timp – nu a realizat în conºtiinþa ei im-portanþa actului de împro-prietãrire, pentru cã nu are conºtiinþa importanþei valo-rilor de patrimoniu ºi, mai ales, a importanþei lucrãrilor de conservare a acestor valori. A slãbit în mulþi dragostea de þarã ºi de valorile culturii, artei ºi credinþei poporului nostru; nãdãjduiesc într-o convertire a lor cãtre tot ce este valoare a culturii ºi spiritului poporului din care ei fac parte. – Rãmânând în planul ecourilor în urma surprin-zãtoarei decizii a Guvernului Nãstase, nu putem ocoli po-liticul. Domnul Bãsescu a afirmat cã v-ar înapoia întreg Fondul. Senatorul Flutur se îndoia cã proprietatea va intra efectiv în averea Arhie-piscopiei Sucevei ºi Rãdãu-þilor, îndoialã risipitã de recenta Ordonanþã de Ur-genþã, prin care se legalizeazã împroprietãrirea. Chiar ºi în PSD se aud murmure, mai ales din partea celor care n-au crezut niciodatã cã meritaþi sã recãpãtaþi fondul forestier deþinut cândva. V-aº ruga sã vã încercaþi... virtuþile de analist politic! – Decizia Guvernului Nãs-tase s-a petrecut în perioada campaniei electorale, când politicienii fãgãduiesc „marea cu sarea”, când politicienii declarã cã, împreunã cu ei, dacã vor fi aleºi pentru a conduce destinele þãrii, „va curge miere ºi lapte”. Murmurele din PSD aratã dificultãþile pe care a trebuit sã le înlãture Domnul Prim-Ministru în adoptarea Deciziei de împro-prietãrire, prin aceasta adeve-rindu-se spusa consemnatã în Sfânta Scripturã: „Duºmanii omului sunt casnicii” (cei ai casei), în cazul de faþã cei ai PSD-ului. Deci, luând aminte la aceste dificultãþi, tragem concluzia: este remarcabilã înþelepciunea-diplomaþia Domnului Prim-Ministru Adrian Nãstase. În toate acestea vedem Lucrarea lui Dumnezeu prin Domnul Nãstase, dându-i acestuia putere, rãbdare ºi, cum am mai spus mai sus, înþelepciune ca sã convingã pentru o faptã de dreptate într-un stat de drept, pentru o faptã prin care s-a asigurat dãinuirea în timp a unor valori care ne prezintã ºi ne reprezintã ca oameni creatori de valori de artã înscrise, prin ceea ce ele reprezintã, în familia valorilor universale ale artei ºi culturii. Domnul Adrian Nãstase a luat aceastã decizie nu numai ca politician, ci ºi ca român ºi creºtin, iubitor al operelor de artã naþionale ºi universale; acestea sunt de fapt calitãþile adevãratului politician. – Sunt suficiente cele 90.000 de hectare pentru nevoile Dv.? Care sunt aceste nevoi? – Da, sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor de restaurare ºi conservare ºi, cu o cumpãnitã administrare, se pot acoperi ºi unele cheltuieli pentru îngrijirea celor aflaþi în lipsuri materiale. – Cum va fi gospodãritã efectiv aceastã avere? Ce structuri gândiþi sã creaþi în cadrul eparhiei pentru lumeasca ºi economica gestionare a fondului forestier dobândit? – Potrivit cerinþelor legilor silvice, cu personalul de specialitate din domeniu. – Silvicultorii suceveni sunt descumpãniþi, o cincime din fondul gestionat de aceºtia trecând în proprietatea Bisericii. Consecinþele nu sunt deloc minore pentru ei... – Nici unul nu-ºi va pierde locul de muncã. Se schimbã numai instituþia – de la cea de stat, la cea bisericeascã. Pãrinþii sau rudele lor aflate în viaþã care au lucrat la Fondul Bisericesc spun cât de bine era pentru ei când lucrau la acest Fond. – La fel de descumpãniþi sunt ºi mulþi procesatori ai lemnului, firme serioase, care se întreabã dacã vor mai avea acces la lemnul de pe o asemenea uriaºã proprietate. – Nu trebuie sã aibã loc nici o descumpãnire; lemnul este acelaºi ºi vor avea acces la el, potrivit legilor silviculturii, în duhul cinstei ºi al seriozitãþii. DUMITRU TEODORESCU
Cuprins
Inregistrare
_REGISTER_REQUIRED
Nume: *
Nume utilizator: *
E-mail: *
Parola: *
Verifica Parola: *
 
Copyright 2000 - 2004 Miro International Pty Ltd. All rights reserved.
Mambo is Free Software released under the GNU/GPL License.